As vrea sa te cunosc, precum un poet filosof, umbra livezilor de smochini ai califului abbasid Harun al-Rasheed, precum Ibn Sina cele zece cauze ale creatiei, ori, precum un calator obosit, ritmurile de maqam ale trubadurilor persani. Dar tie, misterioasa fata, in sclipirea carei ape as putea sa iti zaresc chipul?

Vazandu-te, mi-am spus ca as vrea sa inot in parul tau, precum un delfin in valurile rosii ale marii luminate de soarele diminetii. Apoi, iesind din valuri pe o stanca desprinsa din trupul falezei, iti voi privi ochii ce-mi vor aminti de perlele negre extrase din lagunele Polineziei si te voi ridica in brate pentru a porni spre nisipurile de aur ale Mediteranei.

Pletele tale sunt precum valurile negre de Cabernet sud-african pe care il beam in noptile reci de toamna intr-o cabana de munte la marginea unui lac limpede precum ochii unei muze. Si in valurile parului tau as vrea sa inot precum un delfin alb, pierdut in ceata unei dimineti atemporale. (more…)

haide sa ne indragostim unul de altul, sa culegem fructe coapte din livada adolescentei, sa facem amor precum zeii pagani, apoi sa calatorim cu balonul in jurul lumii si sa ne stabilim pe o insula in Pacific. sa ne pictam vietile cu o pensula magica din tonurile naturii rasfatate de caldura si lumina verii, sa ne plimbam cu pluta pe raurile calde ale junglelor, sa ne intoarcem in timp ca sa vanam dinozauri cu prastia, apoi sa revenim intr-o lume plina cu fluturi uriasi, nascuti dimineata din stropii de roua, unde sa putem zbura precum cocorii. iar din nestematele marine sa-ti fac un colier vrajit, pe care, purtandu-l, sa te transformi intr-o printesa vesnic tanara si fericita.

buna ziua, doamna profesoara. stop. imi place poza dumneavoastra. stop. de asemenea, si parul dumneavoastra infoiat. stop. culoarea grena este, de altfel, culoarea mea favorita. stop. privindu-va, am senzatia ca v-am intalnit candva, intr-o vreme indepartata. stop. ce sentiment, probabil nici nu eram nascuti pe atunci. stop. mi-ar placea sa va intalnesc intr-o seara. stop. sa va ofer un pahar de vin rosu. stop. si apoi sa plecam impreuna. stop. catre noaptea ce poate ca ne asteapta. stop.

astazi nu pot sa iti scriu. in schimb, leilatounsia are sinii mari. sunt obosit. de fapt, sunt atat de obosit incat am sa adorm in curand. iti vine sa crezi? si abdomenul la fel de mare, plin de grasime care se revarsa de peste tot ca o avalansa. sau am sa raman treaz, dar am sa incetez sa mai gandesc. am sa fiu precum o planta de apartament. dar oare cine o sa mai deschida geamul?
ieri m-am certat cu prietena. de fapt, nici macar nu era prietena mea, asa incat intreaga cearta nu a fost decat una imaginara. nu, leilatounsia nu este prietena mea. altfel, probabil ca m-as fi certat cu ea. i-as fi spus sa mai iasa oleaca la alergat, sa mai dea jos din osanza. cand ma uit prin geam o vad pe leilatousia care este si ea tot o iluzie. ea nu este reala decat pentru leilatousia, nu si pentru mine, ceea ce in ultima instanta nu inseamna nimic. e o mare porcarie. cand ma uit pe geam a doua oara ma vad pe mine ca pe un copil in bratele sale. ma leagana precum o mama, imi da sa sug si imi spune “viata ta nu e decat o alta iluzie”. (more…)